Sunt fenomenele oculte, astrologia, alchimia incompatibile cu stiinta? Lucrarea de doctorat a lui Jung, care constituie principala piesa a celui de-al doilea volum, contine un net raspuns negativ. Manifestarile stranii ale mediului spiritist de cincisprezece ani si jumatate primesc de fiecare data o surprinzătoare explicatie psihologica. Inca inainte de a-l cunoaste pe Freud si opera sa, Jung schitase o conceptie despre inconstient. Termenul complex , a carui paternitate ii apartine, menit unei glorioase cariere in interiorul si in afara psihanalizei, apare chiar in scrierile sale timpurii. Tot aici intalnim si cateva din leit-motivele operei jungiene: toate ideile noi si creativitatea spirituala in genere isi au originea in inconstient. In pofida opiniei comune, care trateaza fenomenele oculte cu un zambet dispretuitor, stradania mea prezinta numeroasele lor legaturi cu domeniile medicinei si psihologiei, precum si numeroasele intrebari pe care le ridica pentru noi acest domeniu necercetat , scria Jung in principalul studiu al prezentului volum, dedicat analizei unei experiente spiritiste. Asa cum Freud a reabilitat nevroza si visul ca surse pentru cunoasterea psihicului sanatos, Jung arata interes stiintific nu numai pentru spiritism si fenomenele oculte , ci si pentru alte domenii marginalizate de stiinta oficiala a epocii, cum ar fi astrologia si alchimia. De asemenea nebunia (psihoza) devine pentru psihiatrul si psihanalistul elvetian sursa principala a descoperirii inconstientului colectiv. Prima editie a prezentului volum a figurat initial ca volumul 2 al seriei de Opere complete. Prezenta editie revine la numerotarea editiei originale, unde Psihologia fenomenelor oculte apare ca volumul intai. Cele două edtii sunt identice in ceea ce priveste continutul.
Editura: Trei
