Incercand sa explice retragerea lui Salinger din viata publica in anul 1953, Frederic Beigbeder imagineaza o poveste de dragoste sortita esecului intre romancierul emblematic al Americii, J.D. Salinger si Oona, fiica unui dramaturg nu mai putin celebru, Eugene O’Neill. Legatura lor va inflori doar pentru scurta vreme, chiar inainte de atacul de la Pearl Harbor. Oona va pleca sa-si incerce norocul la Hollywood, iar Salinger va fi inrolat. Experienta razboiului il va schimba complet, facandu-l incompatibil cu spiritul rebel si insetat de viata al Oonei. Nu vor trai fericiti pana la adanci batraneti. Aceste doua comete nu-si vor mai intersecta caile niciodata, insa aura Oonei va continua sa-l urmareasca pe Salinger, chiar si in cele mai intunecate clipe ale sale. Visul american nu se implineste nici pentru J.D. Salinger, nici pentru Oona – sau este, mai degraba, un vis pervertit, sfaramat de cruzimea razboiului si a vietii. „A fost momentul in care Oona a suras pentru a doua oara in acea seara. Cand Oona suradea, cu pleoapele pe jumatate inchise, nici rumoarea nu se mai auzea. Era ca si cum cineva ar fi scazut volumul zgomotului lumii. In orice caz, Jerry asta simtea: gura Oonei, contrastul dintre buzele-i rosii si dintii albi, pometii inalti, lacul de unghii de culoarea vinului, asortat buzelor sale ciresii, aceasta perfectiune de fata din inalta societate il facea sa surzeasca.“
Brand/Autor Trei
