Hannah Arendt spune ca nu vrea sa fie „filosof de profesie”, astfel cum cu ironie vorbea Kant despre ganditorii cu metoda. Sestov vede in Pascal ganditorul suferind, ce isi gaseste „certitudinea” in suferinta si chin. Acestea sunt cele doua extreme intre care un „parlit” de ganditor ca mine poate sa-si gaseasca locul. La fel si gandurile cuprinse in aceasta carte. Intre o gandire care „canta de coerenta” si una care „geme de durere”, totdeauna am ales profunzimea durerii decat comoditatea coerentei. Cu un titlu extrem de prietenos, care nu lasa sa se deduca din multitudinea si complexitatea problematicilor abordate pe parcursul sectiunilor si capitolelor sale, „Ganduri pe aripi de fluture” este un volum care isi propune sa disece – si, chiar mai important, sa explice, prin exemple de tot felul, de la cele cu aplicabilitate in domeniu pana la cele ale caror corespondent se poate gasi in viata de zi cu zi a oricui – notiuni ce tin de functionalitatea statului per ansamblu si, mai mult, a acestuia in raport cu politica si politicile, cu dreptul si oamenii – atat ca multime de cetateni, cat si cu referire la individ si la unicitatea acestuia in stat. Structurarea argumentelor pentru sustinerea eficienta si logica a punctelor de vedere tradeaza pregatirea de specialitate a autorului, caci Madalin Niculeasa isi construieste cu atentie premisele, citeaza din bibliografia de specialitate si deopotriva din literatura romana si universala (Gabriel Liiceanu si Dostoievski, printre altii) si isi conduce cititorul prin cotloanele functionarii unui stat de drept, exemplificand despre ce inseamna acesta, ce ar trebui sa insemne si ce perspective – imbucuratoare sau nu – prezinta ca optiune probabila si posibila pentru viitor. Viitor pe care Madalin Niculeasa nu-l contureaza prea luminos in absenta unei educatii facute corespunzator, asumat si inteligent, mai ales prin punerea in valoare a calitatilor, valorilor si vocatiei. Din problematica educatiei de la noi, la orice nivel al acesteia ne-am referi, pleaca toate celelalte: de aici rezulta angajati nepriceputi sau dezinteresati, de aici apar situatii negative care se propaga pana acapareaza un domeniu sau o ramura ocupationala, de aici se ajunge iar si iar de unde s-a pornit, fara sa avansam – atat ca individ, cat si ca natie preocupata doar in teorie de bine si licit, de exemplu, asa cum subliniaza autorul pe parcursul fiecarui capitol. Desigur, solutiile propuse nu sunt vagi, ci detaliate, desi nu acesta constituie obiectul volumului „Ganduri pe aripi de fluture”, insa perspectiva ampla reuseste sa confere cartii si un iz de manual pentru o lume mai buna, din care sa nu lipseasca atentia la detaliile care ne-ar face si viata la fel. Cu acelasi accent, extrem de relevant, esential chiar, pus pe dezvoltarea si armonia care pleaca de la mic la mare, deci de la individ catre stat, dar si invers, de la statul care reglementeaza si pune in aplicare pana la cel mai ignorat si uitat dintre cetatenii sai. „Ganduri pe aripi de fluture” pare o lectura potrivita atat pentru un invatacel in domeniul stiintelor juridice, pentru formarea unei imagini de ansamblu, cat si pentru cineva care practica deja una dintre meseriile de sub aceasta umbrela a Dreptului, pentru aducere-aminte si, de ce nu?, pentru descoperirea unor noi perspective. Totodata, volumul de fata are potentialul de a clarifica cel putin unele aspecte necesare omului obisnuit, in viata sa de zi cu zi. Poate ca si acesta si-a pus aceleasi probleme, chiar daca nu formulate in termeni de specialitate, si le poate cuprinde acum mai bine cu mintea, integrandu-si raspunsurile de-acum informate in existenta pe viitor.
Editura: Universul Juridic
