Creionul de tamplarie , o noua carte de Mircea Cartarescu a aparut la editura Humanitas. Scriitorul Mircea Cartarescu afirma ca in cartea Creionul de tâmplărie descrie întâmplări cu, printre alţii, Nichita Stănescu, Marin Preda, Ştefan Augustin Doinaş, Şerban Foarţă, Ioan Alexandru, Paul Georgescu, Gellu Naum, Virgil Mazilescu, Mircea Nedelciu, Mariana Marin, George Crăciun, Traian T. Coşovei… Dar nu lipsesc nici intamplari cu autori străini: Amos Oz, Romain Gary, Olga Tokarczuk, Ernesto Sabato. Sunt si ganduri despre literatura, despre puterea poeziei, despre ce-nseamna sa fii scriitor . Mircea Cartarescu ne invita la descoperirea vietii si lumii scriitorilor si a felului in care acestia gandesc literatura. Descriera cartii Creionul de tamplarie „ Preotul mi-a taiat motul, iar nasul mi-a varat sub ochi tavita traditionala, pe care se-nsirau cateva obiecte disparate: un paharut cu vin, un cleste, niste bani, o papusica cu par de ata, spice de grau… Trebuia sa apuc de pe tava, succesiv, trei obiecte, care sa-mi prevesteasca viitorul in viata: daca luam paharul aveam sa fiu betiv, daca alegeam papusa – afemeiat, daca apucam clestele – un muncitor harnic etc. Ma-ntreb ce zeu a-mpins in acel moment, usor, cu varful degetului, creionul de la urechea nasului, facandu-l sa cada-ntre lucrusoarele de pe tava? Fapt este ca m-am repezit imediat la creionul ce nici nu trebuia sa fie acolo, l-am insfacat cu toata puterea si nu i-am mai dat drumul, nici n-am mai vrut sa iau altceva de pe tava. Intr-un fel, tot ce-am scris de-a lungul vietii mele am scris, de fapt, cu acel creion de tamplarie pe care soarta mi l-a pus de la-nceput intre degete. Batatura pe care-o am de la nenumarate pixuri si stilouri si creioane pe degetul mijlociu e singurul semn de munca grea pe care-l am pe trup, si sunt mandru de ea ca de o medalie de onoare. “
Editura: Humanitas
